luni, 1 august 2011

ZIUA IMNULUI NATIONAL

România sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional "Deşteaptă-te române!"


Cu o mica intarziere amintim si noi despre ziua imnului national reamintind pe scurt istoricul acestuia:


Vineri 29 iulie România a sărbătorit Ziua Imnului Naţional. Din 1848 „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec drag românilor, care a dat curaj în momente cruciale, cum ar fi Războiul de independenţă sau Primul şi Al Doilea Război Mondial. Nu a devenit însă imn naţional decât în 1990, când a înlocuit Trei Culori, imnul naţional al României din anul 1977 şi până la Revoluţie.

Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român". Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de "Zdrobite cătuşe", apoi de ,,Te slăvim, Românie!'' şi de imnul comunist "Trei culori". Acestuia i-a luat locul după Revoluţie "Deşteaptă-te, române!". Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, "Deşteaptă-te române!" s-a auzit în toată ţara, unindu-i pe români împotriva dictaturii comuniste. A ajuns astfel ca în 1990 să fie instituit aproape de la sine ca imn naţional.


Deşteaptă-te, române!
poezie [ ]
Imnul de stat al României


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Andrei_Muresanu ]



Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!