15 august

   CONSTANTIN BRANCOVEANU

La 15 August 2012, se împlinesc 298 de ani de la moartea muceniceasca la Constantinopol a Voievodului Tarii Românești, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu fiii sai, CONSTANTIN, STEFAN, RADU si MATEI - si cu ginerele sau, vistiernicul Ianache Văcărescu au fost uciși întruna din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria României

Era în august 1714. Brâncoveanu domnea de mult. Acum era în vârstă de 60 de ani şi era domn înţelept şi iubit. Patru feciori mândri îi împodobeau casa şi îi înveseleau bătrâneţile.

Constantin Brâncoveanu, încă demult ajunsese neplăcut sultanului, pentru că adunase şi bogăţii. El pusese de bătuse şi monede mari, de aur, ceea ce era un act de neatârnare.

La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria își serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chișc (Chioșcul Marii).

Sultanul a dat ordin să fie uciși deoare nu au acceptat să treacă la religia musulmană.

Ultimele cuvinte ale lui Brâncoveanu  au fost:

"Fiilor, aveti curaj ! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, sa nu le pierdem și pe ele, ci să le aducem curate în fața Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălam păcatele noastre cu sângele nostru !"

Sultanul a dat semnalul execuției. Primul fu decapitat vistiernicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Stefan, Radu si micuțul Matei (11 ani).

                         15 august

   CONSTANTIN BRANCOVEANU

La 15 August 2012, se împlinesc 298 de ani de la moartea muceniceasca la Constantinopol a Voievodului Tarii Românești, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu fiii sai, CONSTANTIN, STEFAN, RADU si MATEI - si cu ginerele sau, vistiernicul Ianache Văcărescu au fost uciși întruna din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria României

Era în august 1714. Brâncoveanu domnea de mult. Acum era în vârstă de 60 de ani şi era domn înţelept şi iubit. Patru feciori mândri îi împodobeau casa şi îi înveseleau bătrâneţile.

Constantin Brâncoveanu, încă demult ajunsese neplăcut sultanului, pentru că adunase şi bogăţii. El pusese de bătuse şi monede mari, de aur, ceea ce era un act de neatârnare.

Înmărmurit de durere, Domnul murmura : "Doamne, fie voia Ta", după care i s-a  tăiat si lui capul. Nicolae Iorga nota : "La capătul celei mai zguduitoare tragedii, ce n'are pereche în analele sângeroase ale sultanilor de odinioară, numai atunci s'a pus capăt celor mai strașnice clipe pe care le poate suferi vreodată un suflet omenesc. Capul Domnului nu s'a putut dezlipi de trup, la lovitura nedibace, poate miloasa, a călăului, si, grămada, trupul bătrânului părinte a căzut în tărâna udata de sângele tuturor copiiilor sai". Cele șase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele "purtate în prăjini" pe ulițele cetății, au fost înfipte la o poarta a Seraiului si tinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creștinii pioși au pescuit trupurile si le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Hălchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în tara de soția sa, Doamna Maria, în 1720 si îngropate pe ascuns în biserica Sf. Gheorghe-Nou din Capitala. Mormântul a fost acoperit de o placa de marmora alba, fără nume, iar identificarea s'a făcut după descoperirea, în 1914, a unei candele de argint cu inscripția : "Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod".