joi, 20 decembrie 2012
miercuri, 5 decembrie 2012
EPIGRAMIST DRIDEAN REMARCAT LA CLUJ
luni, 3 decembrie 2012
MAREA UNIRE DE LA 1918 ȘI PRIMA UNIRE - ASASINAREA LUI MIHAI VITEAZUL
·
Tehnica
·
Ştiinţă
Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul. Cum
a fost de fapt asasinat făuritorul primei uniri
01 Dec
2012 -
Mihai Viteazul, domnitor al
Ţării Româneşti (1593-1601), a devenit primul domnitor al celor trei Țări
Româneşti unite, domnitor a cărui ucidere a adus o foarte lungă aşteptare până
la următoarea Unire.
Numeroase relatări trimise la Viena şi Praga au descris în mai multe feluri asasinarea lui Mihai Viteazul.
În anul 1599, după victoria de la Șelimbăr unde învinge oastea principelui Andrei, care guverna Ardealul, Mihai Viteazul uneşte Transilvania cu Țara Românească.Încurajat de succes, acesta duce o luptă şi cu armata lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pe care îl învinge, Mihai devenind astfel, la 27 mai 1600 ''Domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi a Moldovei''.
Un asemenea succes stârneşte invidia şi nemulţumirea duşmanilor săi şi i se cere să părăsească țara. Însuşi Mihai Viteazul avea să noteze cu privire la dorinţa duşmanilor de înlăturare a lui: "Cardinalul îmi trimite sol ca eu să-mi părăsesc țara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau multumiţi şi nici nu voiau să rămân în Țara Românească. Până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui țara…”.
Generalul Basta György și-a atras asupra sa un renume pentru mişeleasca crimă a eroului de la Călugăreni.
Basta György, autorul crimei, recunoaşte într-o scrisoare trimisă Arhiducelui Mathiaș, viitorul împărat habsburg''Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la Împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o''.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: "La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o luptă înverşunată între cele două tabere".
Istoria Poporului Român a înregistrat mai multe cazuri în care au fost asasinați pe nedrept conducătorii de ţară, de către unele cercuri interne în cârdăşie cu cele externe. Sursa: Jurnalul.ro
Numeroase relatări trimise la Viena şi Praga au descris în mai multe feluri asasinarea lui Mihai Viteazul.
În anul 1599, după victoria de la Șelimbăr unde învinge oastea principelui Andrei, care guverna Ardealul, Mihai Viteazul uneşte Transilvania cu Țara Românească.Încurajat de succes, acesta duce o luptă şi cu armata lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pe care îl învinge, Mihai devenind astfel, la 27 mai 1600 ''Domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi a Moldovei''.
Un asemenea succes stârneşte invidia şi nemulţumirea duşmanilor săi şi i se cere să părăsească țara. Însuşi Mihai Viteazul avea să noteze cu privire la dorinţa duşmanilor de înlăturare a lui: "Cardinalul îmi trimite sol ca eu să-mi părăsesc țara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau multumiţi şi nici nu voiau să rămân în Țara Românească. Până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui țara…”.
Generalul Basta György și-a atras asupra sa un renume pentru mişeleasca crimă a eroului de la Călugăreni.
Basta György, autorul crimei, recunoaşte într-o scrisoare trimisă Arhiducelui Mathiaș, viitorul împărat habsburg''Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la Împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o''.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: "La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o luptă înverşunată între cele două tabere".
Istoria Poporului Român a înregistrat mai multe cazuri în care au fost asasinați pe nedrept conducătorii de ţară, de către unele cercuri interne în cârdăşie cu cele externe. Sursa: Jurnalul.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)