14 aprilie 2013-Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu în localitatea Dridu Snagov

14 aprilie 2013, Duminica a patra din Postul Mare, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica parohială din localitatea Dridu Snagov .
A hirotonit întru preot pe diaconul Ioan Germin Popa pe seama parohiei Gârbovi II, Protopopiatul Urziceni.
     După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Eparhiei a sfinţit troiţa de lemn, ctitorie a unei familii de credincioşi, apoi a vizitat Mănăstirea Dridu şi biserica parohiei Moldoveni, Protopopiatul Urziceni. 

310 ani de la moartea scriitorului francez CHARLES PERRAULT

16.05.1703 S-a stins din viaţă, la Paris, Franţa, CHARLES PERRAULT –  scriitor francez

310 ani de la moartea scriitorului francez

 

Charles Perrault s-a născut la Paris într-o bogată familie burgheză, fiind al şaptelea copil al lui Pierre Perrault şi Paquette Le Clerc. Perrault a urmat cursuri la cele mai bune şcoli şi a studiat dreptul înainte de a începe o carieră în serviciul guvernului, pe urmele tatălui său şi fratele mai mare Jean. A fost prim-comis la supraintendenţa clădirilor sub administraţia lui Colbert. S-a ocupat timp de 20 de ani cu politica literară şi artistică la curtea regelui Ludovic al XIV – lea.

El a luat parte la crearea Academiei de Ştiinţe, precum şi la restaurarea Academiei de Pictură. În anul 1663 atunci când Academia de Inscripţii şi beletristică a fost fondată, Perrault a fost numit secretar.

A devenit membru al Academiei Franceze, care s-a divizat curând după cearta dintre antici şi moderni, în 1671.

Perrault, la 44 de ani,  s-a căsătorit cu Marie Guichon, în vârstă de 19 ani, în 1672, aceasta s-a stins din viaţă în 1678.

Familia lui a jucat un anume rol în arta şi cultura Franţei acelei epoci: fratele său, Claude Perrault, medic şi arhitect, este autorul frumoasei colonade a palatului Louvre, construit între 1665 - 1680.

În 1697 publică, sub titlul Poveşti sau basme din trecut, prelucrări după versuri populare, micile capodopere care-i aduc celebritatea mondială.

Viaţa sa plină de realizări în domeniul artistic se sfârşeşte la Paris în ziua de 16mai 1703, la vârsta de 75 ani.

Surse:  Poveşti cu zâne, Charles Perrault, Editura Vremea, 1999, Bucureşti; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.scribd.com;Biblioteca comunală ”N.Iorga” jud. Tulcea.

10 MAI ZIUA REGALITĂȚII

Majestatea Sa Carol I, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen,  (n. 20 aprilie 1839,  - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia și a pus bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.
ZIUA REGELUI 10 mai era, până la venirea comuniştilor la putere, ziua naţională a României.

La 20 iulie se implinesc 80 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I. Carol I l-a desemnat moştenitor al tronului in 1889. RomÂnii l-au primit cu simpatie pe chipeşul ofiţer prusac care părea mai puţin distant şi autoritar decăt unchiul său. În timpul domniei lui, începute în 1914, s-au realizat Statul Naţional Unitar, reformele electorală şi agrară şi s-a dat ţării Constituţia din 1923. 

Majestatea Sa Carol al II-lea, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 15 octombrie 1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al Românieiși al soției sale regina Maria. Cunoscut și sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand și folosit de Carol după ce a fost dezmoștenit și radiat din Casa Regală a României (între 1925 și 1930), în urma renunțării lui Carol la calitatea de prinț moștenitor.

ZIUA REGELUI Ziua Regalităţii e un moment de sărbătoare şi pentru ultimul monarh al României, Regele Mihai. Timp de 45 de ani, Mihai I a sărbătorit această zi în exil.

 CEI PATRU  REGI CARE AU CONDUS ROMÂNIA:CAROL I, FERDINAND, CAROL al lI-lea MIHAI I

9 MAI TRIPLĂ SĂRBĂTOARE

  I- 9 MAI 1877 INDEPENDENȚA ROMÂNIEI

În data de 9 mai 2013 se împlinesc 136 de ani de când România şi-a câştigat independenţa. Atunci, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României.

Cel care a citit Declaraţia de Independenţă a României în Adunarea Deputaţilor este Mihail Kogălniceanu. România a semnat, în data de 4 aprilie 1877, Convenţia cu statul rus în contextul în care în Balcani se prefigura conflictul dintre Imperiul otoman şi cel Ţarist.

II- 9 MAI -În data de 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, act care a marcat sfârşitul celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război, considerat a fi cel mai mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii.

(În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, la câteva minute după miezul nopţii, mareşalul Keitel, şeful Înaltului Comandament al Armatei Germane, semna, într-o vilă dintr-o suburbie a Berlinului, devenită cartierul general al mareşalului Jukov, actul capitulării. Tot la 9 mai, începând din 1985, se sărbătoreşte Ziua Europei. Nefericită asociere!)

Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme, alte zeci sau sute de milioane de oameni fiind răniţi sau rămânând infirmi.

  III- 9 MAI-   începând din 1985, se sărbătoreşte ZIUA EUROPEI.

Pe continentul european, ziua europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană (UE). Pentru UE, această zi este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman.9 mai: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

La 1 ianuarie 2007, Bulgaria şi România au fost ultimele ţări care au aderat la Uniunea Europeană. Decizia serbării anuale a Zilei Europei, la data de 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

În bibliotecă  în ziua de 9 mai elevii prezenți au căutat informații de pe internet cu privire la tripla sărbătoare

URARE DE PASTE PRIMITĂ DE BIBLIOTECĂ DE LA STOPS