TV ~INTACT~ ÎN BIBLIOTECA ”DRIDIH”

Joi 3 aprilie biblioteca DRIDIH   a fost gazdă pentru TV INTACT ,d-l profesor pensionar  Dedu Constantin a acordat un interviu în care a vorbit despre importanța trecutului nostruîntrucât în acest an pe 28 octombrie se vor împlini 550 de ani de la ATESTAREA DOCUMENTARĂ A LOCALITĂȚII DRIDU,  prilej de bucurie și de documentare pentru membrii ai comunității. Au fost prezenți elevi,care au ascultat date și informații despre trecutul localității în care s-au născut.Aceste informații au fost furnizate chiar de autorul MONOGRAFIEI LOCALITĂȚII. Vă vom prezenta și imagini în curând..

PERSONALITĂȚI ALE ARTEI ȘI CULTURII ROMÂNE -NICHITA STĂNESCU- AMZA PELLEA

Nichita Stănescu a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. 

Născut: 31 martie 1933, Ploiești

Decedat: 13 decembrie 1983, București

Amza Pellea fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. Wikipedia

Născut: 7 aprilie 1931, Băilești

Decedat: 12 decembrie 1983, București

LEGĂTURA DINTRE CEI DOI MARI OAMENI DE CULTURĂ ESTE ACEEA CĂ :AMÂNDOI AU TRĂIT FOARTE PUȚIN, (50 și 52 de ani) AU DAT ROMĂNIEI MOMENTE INESTIMABILE DE BUCURIE PRIN POEZIILE SALE N.STĂNESCU ȘI PRIN FILMELE NEMURUTOARE ALE  LUI A.PELLEA, S-AU STINS DIN VIAȚĂ LA O ZI DIFERNȚĂ.

Biblioteca a marcat evenimentul cu un grup de elevi care, au citit poezii ale scriitorului și au cules informații despre rolurile pe care le-a jucat actorul A. Pellea, celebrități ale românilor care au plecat spre neființă la numai o zi distanță. Copiii au fost impresionați de cei doi și vor păstra în minte legătura aceasta dintre mari personalități ale vremurilor de curând trecute.Am ținut să fac această legătură pentru a fi mai ușor de păstrat în memoria lor tânără.

PREMIU SPECIAL

Un dridean premiat la concursul european de haiku. 

FELICITĂRI d-lui  POSTELNICU GHEORGHE (STOPS)

3 MARTIE -ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR

CU OCAZIA ZILEI MONDIALE A SCRIITORILOR, BIBLIOTECA A OMAGIAT PE UNUL DINTRE CEI MAI CUNOSCUȚI AUTORI ROMÂNI  ION CREANGĂ DE LA A CĂRUI ANIVERSARE S-AU ÎMPLINIT PE 1 MARTIE 177 DE ANI.
BIBLIOTECA A SĂRBĂTORIT EVENIMENTUL PRIN ORGANIZAREA UNEI
”SERI DE LECTURĂ„  DIN OPERA SCRIITORULUI ȘI ANUME AM CITIT POVESTIREA
SOACRA CU TREI NURORI- ELEVI DIN CLASELE a-I-a- VII-a:

PRIMĂVARĂ

Caricaturistul și autorul de poezie HAIKU,d-l Stop`s ( Gheorghe Postelnicu)  oferă  doamnelor un mărțișor inedit cu ocazia începutului  frumosului anotimp primăvara  :

MULȚUMIM!

*155 de ani de la MICA UNIRE *24 ianuarie 2014

*155 de ani de la MICA UNIRE *în biblioteca Dridih. 
Elevi ai claselor a-III-a A și B și a clasei a IV-a împreună cu doamnele învățătoare Vasile Zoia, Iancu Mariana și Boraciu Emilia au vizionat în bibliotecă un material pregătit special pentru acest eveniment. Invitat de onoare pentru a vorbi cu acest prilej a fost d-l profesor de istorie ,autor al monografiei localității DEDU CONSTANTIN,azi pensionar CARE A DAT CULOARE EVENIMENTULUI, MULTE ȘI PREȚIOASE INFORMAȚII LEGATE DE MICA UNIRE ȘI DE LOCALITATEA NOASTRĂ. 

MIHAI EMINESCU

1850-2014 ANI  164 DE ANI

DE LA NAȘTERE MIHAI EMINESCU (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850,Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

 A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană . 

Bustul lui M. Eminescu în Elveția

 

 

 

 Eminescu şi Creangă – o mare şi frumoasă prietenie

                               

Dragii mei, poporul român are mulţi scriitori şi poeţi. Ei au scris povestiri şi poezii deosebit de frumoase, citite de oameni mari şi de copii, cu mare plăcere şi bucurie. Voi o să-i citiţi şi-o să-i învăţaţi pe toţi cu drag. Nu-i aşa? Şi citindu-i o să fiţi mai învăţaţi, mai deştepţi, mai plini de simţire. Dar dintre toţi scriitorii care au trăit acum mai bine de un veac, pe doi trebuie să-i cunoasteţi şi să-i iubiţi şi voi, din toată inima, încă de pe acum. Unul se numeşte Ion Creangă, iar celălalt Mihai Eminescu. Şi cred că o să-i ţineţi minte pentru că Ion Creangă a scris o poveste minunată, plină de haz, cu Harap-Alb, cu Gerilă, cu Flămânzilă, cu Păsări-Lăţi-Lungilă; tot el a povestit multe întâmplări pline de năzdrăvănii deosebit de vesele, ori duioase, din vremea copilăriei şi a tinereţii lui. Mihai Eminescu a scris şi el o poveste încântătoare cu Făt-Frumos-din-Lacrimă, dar mai ales a alcătuit poezii neîntrecut de frumoase. Aceşti doi mari scriitori au fost foarte buni prieteni.

Se sfătuiau împreună, îşi citeau unul altuia poveştile ori poeziile. Discutau despre cărţile citite şi despre câte se întâmplă pe lume. Se iubeau şi se respectau cum nu se mai află. Ceasuri întregi le petreceau împreună, tot vorbind şi sfătuind. Că aşa-i prietenia: te simţi foarte bine când ai prietenul aproape şi poţi schimba cu el o vorbă. Între dânşii, Eminescu şi Creangă îşi spuneau „bădiţă”, aşa, ca o dezmierdare: „bădiţă Ioane“, “bădiţă Mihai”. Bădiţa Ion era om voinic, corpolent, cu ochi pătrunzători, deosebit de vioi, de ageri. Purta barbă, iar părul îi era des şi cam aspru; vorba lui era toată plină de tâlc, de înţelesuri adânci şi adesea încărcată de haz, chiar atunci când povestea lucruri nu prea vesele. Ştia de minune să facă haz de necaz. Era ceea ce se cheamă un povestitor iscusit, fără pereche de iscusit.

Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor, București. Patru elevi aiȘcoala normală de institutori din București au purtat pe umeri sicriul pînă la mormînt, unde a fost îngropat sub „teiul sfînt” din cimitirul Bellu cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.

Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci"

Opera lui Eminescu rămâne nemuritoare .Nu v-am vorbit despre câte poezii a scris ,cât de frumoase sunt ..vă invit să citim împreună câteva dintre ele ,să ascultăm cântece în care versurile sunt ale poetului.

Biblioteca Dridih a organizat la nivel local, alături de Școala Dridu cu clasele I - IV-a o activitate, unde elevii au recitat și citit poezii de Eminescu și au vizionat un material  în power-point despre viața și opera celui care a fost LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI.