ZIUA CULTURII NAŢIONALE- RECITĂRI ŞI VIZIONAREA FILMULUI *UN BULGĂRE DE HUMĂ*

Copii drideni au vizionat  filmul *Un bulgăre de humă* care reflectă viaţa lui I. Creangă ,prietenia sa cu M. Eminescu,imboldul dat de Eminescu lui Creangă pentru a scrie frumoasele lui poveşti ,secvenţe  din viaţa de jurnalist  incisiv a poetului şi traumele prin care a trecut acesta, datorită vederilor sale critice la adresa politicienilor. A urmat un alt moment în care elevii au citit sau recitat din poeziile marelui Eminescu precum şi am audiat melodii compuse după textele lui Eminescu sau Gr. Vieru.

COLINDE LA BISERICA SĂRINDARU

    

VĂ PREZENTĂM ALĂTURAT PROGRAMUL PREGĂTIT  PENTRU 

A FI  PREZENTAT   LA  BISERICĂ ÎN CEA DE A DOUA ZI DE CRĂCIUN. 

În zi Sfântă de Crăciun ,marea sărbătoare a nașterii Mântuitorului când toată lumea se bucură,prăznuiește și așteaptă colindătorii, noi un grup de elevi  drideni  dorim să vă  oferim un  scurt program  de colinde și poezii dedicate acestei importante sărbători.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în satele românești. Pe lângă mesajul  religios și mistic , multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilității și de atragerea binelui asupra gospodăriilor.

Începem  cu colinde și poezii dedicate acestei sărbători magice.

*O ce veste minunată! Cântă: Maria,Andreea,Lori,Antonia,Flori,Miruna, Meti, Ileana,Ilinca, Luminița,Livia, Cosmina, Dănuț, Alexandru,Adrian Teo și Toni.

*Poezia Moș Crăciun  de O. Goga,recită  Dănuț

*Poezia N-ați văzut cumva o țară* de George Safir  va fi recitată de Toni

*Astăzi s-a născut Hristos- colind

*Poezia  În seara de Crăciun recită Meti

*Poezia recită Adrian

*Iată vin colindători –alt colind cunoscut și plăcut urechii

*Colinde, Colinde poezie scrisă de M. Eminescu  va recita  Lori

*Urmează poezia recită Teo

*Teri păstori- colind care descrie bucuria păstorilor la aflarea veștii nașterii Domnului Hristos

*Moș Crăciun -  recită Livia

*Crăciunul copiilor- recită Antonia

*Urmează o poezie cu mare încărcătură emoțională deoarece evocă zilele revoluției din 1989 de la care tocmai se împlinesc 25 de ani. Atunci și-au dat viața suflete nevinovate, poezia descrie magnific ce simțeau românii: ”Scrisoare împușcată autor Sergiu Vitalie Vaida  recită Toni

*Încheiem programul oferit d-vs cu ocazia Sfintei sărbători a Nașterii Domnului cu colindul: Deschide ușa creștine -urmat de un Plugușor original din Moldova.

·         Vă mulțumim pentru atenție, sărbători fericite,noul an să vă aducă multe bucurii,sănătate și mai multă credință în suflete !

·         LA MULȚI ANI !

Colinde la biserica Dridu-Snagov decembrie 2014

Și la Biserica Dridu Snagov cu hramul ” Sfânta Parascheva” un grup de copiipregătiți de Adriana Coșăreanu , au prezentat  un program de colinde în  ziua a doua de Crăciun .Copiii au fost recompensați de ”Moșul”

1 DECEMBRIE ZIUA NAȚIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILR

Anul acesta 1 decembrie a fost duminica și din acest motiv în bibliotecă această sărbătoare, a fost decalată cu o zi. După ce elevi ai  Școlii au depus flori la  Monumentul eroilor  în data de 1 decembrie ,biblioteca a continuat prin desfășurarea unei manifestări în incinta acesteia ,afară ningea era chiar plăcut ,ca dovadă fotografiile atașate; un grup de elevi au recitat câteva poezii patriotice ale unor autori români, au cântat imnul și câteva cântece patriotice.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA!

20 NOIEMBRIE ZIUA DREPTURILOR COPILULUI

În data de 20 noiembrie 1989 a fost semnată Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, această zi  devenind Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului în întreaga lume.

În România, Convenţia a fost ratificată prin Legea nr. 18/1990, la 28 septembrie 1990.  Prevederile Convenţiei, au stat la baza elaborării Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, prin care se fac cunoscute drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure fiecare copil.

La Dridu am sărbătorit ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR COPILULUI împreună cu reprezentanții World vision  din Dridu, la Școala Dridu cu elevi ai claselor I-IV,împreună cu cadrele didactice .Copiii au vizionat un material în power point despre drepturile lor ,după care au recita și au interpretat câteva poezii și cântece.

DRIDU LA ANIVERSARE * 550 DE ANI DE LA ATESTAREA SA DOCUMENTARĂ*

Într-o zi de toamnă..... acum 550 de ani ......Radu cel Frumos  domnitor al Țării Românești ,dona ,,mânăstirii  SNAGOV....PATRU MORI LA DRIDIH ,, așa cum scria în documentele vremii.
Suntem în aceste locuri de peste 550 de ani . Acum când sunt alte vremuri încercăm să ne amintim
,să evocăm, să arătăm elevilor drideni cum și ce s-a întâmplat de-a lungul timpului aici.
Ne-am întâlnit pentru a evoca evenimentul în Școala Dridu -Snagov,spațiu reabilitat printr-un proiect realizat de Primărie împreună cu fundația World Vision și se dorește a deveni muzeul Dridului.
 Adaug alăturat un material al d-lui profesor de istorie timp de 40 de ani ,aici la Dridu,Dedu Constantin...snagovean (din satul Dridu-Snagov) născut în aceeași zi cu localitatea dar în anul 1938.

                            SCURT,  FOARTE  SCURT   ISTORIC AL LOCALITATII

550  de ani de la  ATESTAREA SA  DOCUMENTARĂ

 1464-2014

                           Fraţi drideni localnici si unde veţi fi ! Stimaţi concetăţeni!

Un mare gânditor  ne transmite mesajul:

,,Cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete. Oare ? Aşa cred si eu.

                         Cu mulţi ani mai în urmă am dat spre publicare o mini monografie a Dridului

Să sperăm că anii ce vin să o facă mai completă, mai amănunţită.

Fac un apel istoric, ,,De vei citi cu dorinţa de cunoaştere te vei convinge  că trebuie  să mulţumim înaintaşilor drideni si  ai lor veniţi,  pentru că  au ales zona geografică de muncă, de locuit între cele mai frumoase, cea mai  aleasă   din jur, că au fost cei mai vechi, mai numeroşi si primitori pentru credinciosii   în Dumnezeu.

Deci cadrul geografic. Ai noştri înaintaşi au ales cu mii de ani în urmă, zona necesară vieţii umane: râul Ialomiţa până la confluenţa cu Prahova îşi aveau luncile lor de zeci de metri, coastele îi urcau  pe terenuri cu 10-12 m mai sus. Dacă în zona luncilor aveau păduri precum  Crângurar  ori Leasa, în apropierea lor erau    luncile agricole ori păşuni pentru animale. Mai la sud de această primitoare zonă pentru om, pentru plante şi animale, la 4-5 km. distanţă se afla şi este lacul Comana. Cele  mai întinse terenuri mai sus de lunci erau dominate de terenuri bune pentru culturile agricole ale epocii dar şi multe  zone împădurite din marginea estică ale  codrilor Vlăsiei care mai târziu,   s-au numit pădurile Deleanca, Morăreanca, Neguţoaia și Iuru , ultimele două fiind în lunca Ialomiţei. Aici pe valea râurilor în  marginea estică a codrilor Vlăsiei pe malurile Comenei, s-au aşezat înaintaşii noştri. Treptat  şi-au făcut aşezări pe coaste şi mai sus pe câmpia apropiată.

Multitudinea săpăturilor arheologice efectuate pe aceste meleaguri au scos la iveală multe aşezări umane cu construcţii primitive dar şi multe unelte din piatră,os şi lemn  și multe oseminte  de om de păsări ,mistreți și căprioare etc. dar şi boabe de grâu,orz, mei.

         Numeroasele săpături arheologice au scos la iveală astfel de dovezi, unele cu       

2000 de ani I.H. dar şi în primul  deceniu al mil I la Dealul Busuiocului,

            Metereze, malul Cornului ca şi pe malul lacului Comana(Dridu).

DOCUMENTELE VREMII EXISTENTE ȘI AZI SE GĂSESC DOVEZI  DE DANIE DE CĂTRE RADU CEL FRUMOS: „DE ACEEA A DĂRUIT DOMNIA MEA LĂCAȘULUI SFINTEI MÂNĂSTIRI DE LA SNAGOV(SATE,MUNȚI,VII..ETC ȘI 4 MORI LA DIDRIH„ Că satul şi moşia erau proprietatea dpmnitorului reiese şi din dania făcută de  domnitor MÂNĂSTIRII TISMANAcare spunea ”S-A SCRIS LA DRIDIH IULIE ÎN ANUL 1470 „

”Cultura Dridu”- a fost denumită de specialiștii arheo-istorici pentru specializarea dominantă a băştinaşilor în domeniul locuințelor, uneltelor, vaselor şi cerealelor produse.

*Radu cel Mare(1495-1508) dăruieşte  satul DRIDIH mănăstirii Dealu de lângă Târgoviște

*Vlăduț cel tânăr poposeşte în satul mănăstiresc  Dridih în vara anului 1511de unde dă acte de danie(iulie-august).

*Între  anii1522-1524 Radu de la Afumați dă lupte cu turcii la Dridih.   Vladislav al III-lea face act de danie de la Dridih ,provizorie reședință a acestuia.

În anul 1655 domnitorii celor  3 trei Ţări Româneşti îi alungă pe turci de la Dridih. Ei se ospătează 3 zile la Dridih  ,,înfrăţindu-se,,.

             *O parte din moșia  Dealu este  dăruită mănăstirii Sărindar din București și astfel    

            locuitorii Dridului au fost împărțiți :

A)    Dridu Dealu

B)     Dridu Sărindar

C)    Dridu Snagov cei de pe malul stâng al Ialomiței moșia ce rămâne a mănăstirii Snagov.

*   Şi în sfârşit  la 23 octombrie 1806 are loc prima ciocnire ruso-turcă (la care participă şi voluntari români) la Olteanu-Dridu-Snagov, turcii fiind alungaţi şi din Bucureşti.

             * La manifestaţia lui Mircea Mălăeru  din 1861-1862 pentru dubla alegere a lui Al. I.Cuza,domn al Principatelor Unite(Tara Românească şi Moldova)participă şi zeci de voluntari drideni.

*Prin aplicarea reformei agrare din 1864-1865 cu continuări până în 1892-1895 peste 600 de familii  de drideni au fost împroprietărite  în apropiere, spre Moviliţa  începătoare, spre Coşereni,Cloşca,Hagieşti,Ileana şi mai departe : Ciulniţa,Slobozia, Piua Pietrii,Valea Ciorii şi nu  numai. Dar populaţia Dridului  nu scade.Se constată majoritatea familiilor cu 10-12 copii şi chiar mai mulţi, deşi mulţi drideni se îndreaptă spre meserii în Bucureşti,Ploieşti ori alt undeva.  Dar şi spre Dridu se îndreaptă familii din afară:Din Transilvania, din sudul Dunării, cu ocupaţii de meserii, de negustorit dar şi spre învăţământ ,cultură,etc.

*La primul război mondial (1914-1918) ,participă peste 400 de ostaşi drideni din care 192 dintre ei, devin eroi ai neamului numele lor fiind înscrise pe Monumentul din centrul Dridului.

           *În cel de al II-lea război mondial participăm cu sute de drideni din care pierdem peste  

            200 de ostaşi,de participanţi.

             Urmează alte timpuri,alte dominante. Marele păcat este că Dridu număra ,pe la 1957-   

            1958 cca. 8000 de locuitori, iar astăzi suntem numai 3300 de localnici.

Fac precizarea că Pătrimea din sudul Coșerenilor a făcut parte din Dridu de pe la 1890 până în 1948 iar Movilița, formată în majoritate din drideni, a devenit comună proprie din 1908.

Despre biserici,școli ,administrație dominante în Dridu…cu alt prilej!

Hai să aniversăm,să sărbătorim împlinirea a 550 de ani  de la atestarea documentară a noastră a dridenilor cu nume de  DIDRIH ,DRIDIH , DRIDOVO-DRIDU

28 OCTOMBRIE 1464-2014.

Dumnezeu să ne dea sănătate și să ne ajute îndelungul anilor care vin.

LA MULȚI ANI DRIDENILOR!  și hai la cunoaștere ,la biblioteca comunală.

                          Dedu Constantin profesor de    

                          istorie autorul monografiei

1 OCTOMBRIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

În data de 1 se sărbătorește ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE un grup de elevi care frecventează biblioteca și”sunt un pic artiști” am fost invitați de câtre Sfinția Sa  Protopopul Bogdan Ionuț Stancu din Urziceni   să prezentăm un program artistic persoanelor vârstnice din  acest oraș. Am prezentat un program care a constat din recitări de poezii- rugăciuni,  adresate MAiCII DOMNULUI deoarece în această zi este și sărbătoarea creștină :Acoperământul Maicii Domnului , deasemenea Meti a cântat pentru spectatori , un grup de elevi a dansat trei dansuri populare ciobănaşul,hora şi braşoveanca, Toni a recitat două poeyii care au impresionat publicul prin textul şi modul de recitarea poeziilor iar Flori, Silviu şi Bogdan au interpretat sceneta ,,Justiţie,, de I. L. Caragiale întrun mod deosebit de  reuşit de fapt, ei au fost premiaţi pentru interpretare,pentru  fiecare rol cu premiul I pe scena Casei de Cultură a Oraşului Urziceni intro întrecere între 18 şcoli
Programul a fost agreat de spectatori care au plâns la cântecul ”Rugă pentru părinți” și s-au înveselit la dansurile populare și sceneta ”Justiție”. La final  copiii au fost trataţi cu dulciuri acolo iar apoi  cu preotul Sorinel am mers la cofetărie unde copiii au servit prăjituri ...trataţia preotului..pentru care îi mulţumim.