1849 24 IANUARIE- S-a născut Gheorghe Cârţan (Badea Cârţan), ţăran
român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din
Transilvania şi răspânditor de cărţi româneşti la sate. A călătorit pe jos până
la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea
latină a poporului român (m.07.08.1911).
vineri, 25 ianuarie 2013
joi, 24 ianuarie 2013
154 de ani de la MICA UNIRE
ALEXANDRU IOAN CUZA
ÎNFĂPTUITORUL MICII UNIRI
Născut în Bârlad, Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza (care a fost de
asemenea un proprietar de pământ în județul
Fălciu) și al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei Cozadini de origini fanariote. Alexandru primește o educație europeană, devenind ofițer în armata moldovenească și ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Rosetti în 1844.
România în timpul domniei lui Cuza
Unirea
Principatelor Române a
avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor
stateMoldova și Țara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de
alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a
fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică
între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii
vamale între Moldova și Țara Românească.
BIBLIOTECA ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE PRIN CARE AU OCAZIA SĂ VIZIONEZE UN MATERIAL ÎN POWER-POINT DESPRE UNIRE.
DESPRE UNIRE
marți, 15 ianuarie 2013
15 IANUARIE -MIHAI EMINESCU-ZIUA CULTURII ROMÂNE
Începând cu 15 ianuarie 2011,
de ziua poetului Mihai Eminescu, va fi sărbătorită "Ziua Culturii Naționale", în urma unei
legi promulgate la 6 decembrie 2010.
Infinită-i poezia,
Milioane sunt de
“escu”,
Însă, mai presus de
lume,
Străluceşte Eminescu!
Nu uitaţi, în poezie
Milioane sunt de
“escu”,
Unul este Eminescu!
Nemuritorul poet și publicist , autor al multor lucrări politice a avut de sufert din acest
motiv.
Eminescologul Nicolae Georgescu vorbește despre acel 28 iunie 1883, cândEminescu a
fost declarat nebun.
Concluzia: pentru că era un om foarte incomod prin ziaristica sa, nebunia a fost dictată de
”sus”.
Scriitorul Nicolae Georgescu și-a lansat, zilele trecute, la Buzău, cea de-a doua ediție a volumului „Boala și moartea lui Eminescu”, în care expune propria teorie despre sfârșitul poetului național.
Potrivit realitatea.net, ceea ce susține autorul este că, în timp ce era spitalizat la clinica doctorului Suțu, Eminescu a fost lovit intenționat de un alt pacient, lovitura provocându-i moartea, și nu sifilisul, asa cum se spune oficial. În argumentarea sa, se sprijină pe declarația frizerului Dumitru Comanescu, martor ocular al episodului. "La 1900 s-a știut că Eminescu a fost omorât de un bolnav în spital. La fel au spus și Iorga, Mircea Eliade, Rosa del Conte, Virgil Ierunca, iar din 1932, George Calinescu ignoră celelalte biografii. Se știa despre marturia acestui Comanescu, frizerul, care a fost publicată în ziarul Universul pe data 28 iunie 1926, dar Călinescu nu îl citează", mai spunea Nicolae Georgescu.(sursa jurnalul.ro)
Scriitorul Nicolae Georgescu și-a lansat, zilele trecute, la Buzău, cea de-a doua ediție a volumului „Boala și moartea lui Eminescu”, în care expune propria teorie despre sfârșitul poetului național.
Potrivit realitatea.net, ceea ce susține autorul este că, în timp ce era spitalizat la clinica doctorului Suțu, Eminescu a fost lovit intenționat de un alt pacient, lovitura provocându-i moartea, și nu sifilisul, asa cum se spune oficial. În argumentarea sa, se sprijină pe declarația frizerului Dumitru Comanescu, martor ocular al episodului. "La 1900 s-a știut că Eminescu a fost omorât de un bolnav în spital. La fel au spus și Iorga, Mircea Eliade, Rosa del Conte, Virgil Ierunca, iar din 1932, George Calinescu ignoră celelalte biografii. Se știa despre marturia acestui Comanescu, frizerul, care a fost publicată în ziarul Universul pe data 28 iunie 1926, dar Călinescu nu îl citează", mai spunea Nicolae Georgescu.(sursa jurnalul.ro)
luni, 7 ianuarie 2013
LA MULTI ANI PENTRU ANUL ÎN CARE AM INTRAT
Am început un nou an,vă urez tuturor celor care urmăriți acest blog, bucurii,realizări,reușite și sănătate în noul an.
joi, 20 decembrie 2012
miercuri, 5 decembrie 2012
luni, 3 decembrie 2012
MAREA UNIRE DE LA 1918 ȘI PRIMA UNIRE - ASASINAREA LUI MIHAI VITEAZUL
·
Tehnica
·
Ştiinţă
Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul. Cum
a fost de fapt asasinat făuritorul primei uniri
01 Dec
2012 -
Mihai Viteazul, domnitor al
Ţării Româneşti (1593-1601), a devenit primul domnitor al celor trei Țări
Româneşti unite, domnitor a cărui ucidere a adus o foarte lungă aşteptare până
la următoarea Unire.
Numeroase relatări trimise la Viena şi Praga au descris în mai multe feluri asasinarea lui Mihai Viteazul.
În anul 1599, după victoria de la Șelimbăr unde învinge oastea principelui Andrei, care guverna Ardealul, Mihai Viteazul uneşte Transilvania cu Țara Românească.Încurajat de succes, acesta duce o luptă şi cu armata lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pe care îl învinge, Mihai devenind astfel, la 27 mai 1600 ''Domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi a Moldovei''.
Un asemenea succes stârneşte invidia şi nemulţumirea duşmanilor săi şi i se cere să părăsească țara. Însuşi Mihai Viteazul avea să noteze cu privire la dorinţa duşmanilor de înlăturare a lui: "Cardinalul îmi trimite sol ca eu să-mi părăsesc țara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau multumiţi şi nici nu voiau să rămân în Țara Românească. Până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui țara…”.
Generalul Basta György și-a atras asupra sa un renume pentru mişeleasca crimă a eroului de la Călugăreni.
Basta György, autorul crimei, recunoaşte într-o scrisoare trimisă Arhiducelui Mathiaș, viitorul împărat habsburg''Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la Împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o''.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: "La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o luptă înverşunată între cele două tabere".
Istoria Poporului Român a înregistrat mai multe cazuri în care au fost asasinați pe nedrept conducătorii de ţară, de către unele cercuri interne în cârdăşie cu cele externe. Sursa: Jurnalul.ro
Numeroase relatări trimise la Viena şi Praga au descris în mai multe feluri asasinarea lui Mihai Viteazul.
În anul 1599, după victoria de la Șelimbăr unde învinge oastea principelui Andrei, care guverna Ardealul, Mihai Viteazul uneşte Transilvania cu Țara Românească.Încurajat de succes, acesta duce o luptă şi cu armata lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pe care îl învinge, Mihai devenind astfel, la 27 mai 1600 ''Domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi a Moldovei''.
Un asemenea succes stârneşte invidia şi nemulţumirea duşmanilor săi şi i se cere să părăsească țara. Însuşi Mihai Viteazul avea să noteze cu privire la dorinţa duşmanilor de înlăturare a lui: "Cardinalul îmi trimite sol ca eu să-mi părăsesc țara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau multumiţi şi nici nu voiau să rămân în Țara Românească. Până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui țara…”.
Generalul Basta György și-a atras asupra sa un renume pentru mişeleasca crimă a eroului de la Călugăreni.
Basta György, autorul crimei, recunoaşte într-o scrisoare trimisă Arhiducelui Mathiaș, viitorul împărat habsburg''Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la Împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o''.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: "La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o luptă înverşunată între cele două tabere".
Istoria Poporului Român a înregistrat mai multe cazuri în care au fost asasinați pe nedrept conducătorii de ţară, de către unele cercuri interne în cârdăşie cu cele externe. Sursa: Jurnalul.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)











