joi, 23 ianuarie 2014

*155 de ani de la MICA UNIRE *24 ianuarie 2014

*155 de ani de la MICA UNIRE *în biblioteca Dridih. 
Elevi ai claselor a-III-a A și B și a clasei a IV-a împreună cu doamnele învățătoare Vasile Zoia, Iancu Mariana și Boraciu Emilia au vizionat în bibliotecă un material pregătit special pentru acest eveniment. Invitat de onoare pentru a vorbi cu acest prilej a fost d-l profesor de istorie ,autor al monografiei localității DEDU CONSTANTIN,azi pensionar CARE A DAT CULOARE EVENIMENTULUI, MULTE ȘI PREȚIOASE INFORMAȚII LEGATE DE MICA UNIRE ȘI DE LOCALITATEA NOASTRĂ. 




miercuri, 15 ianuarie 2014

MIHAI EMINESCU
1850-2014 ANI  164 DE ANI
DE LA NAȘTERE MIHAI EMINESCU (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850,Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
 A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame (Mira (dramă)), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană . 


Bustul lui M. Eminescu în Elveția




 

 

 

 Eminescu şi Creangă – o mare şi frumoasă prietenie

                               
Dragii mei, poporul român are mulţi scriitori şi poeţi. Ei au scris povestiri şi poezii deosebit de frumoase, citite de oameni mari şi de copii, cu mare plăcere şi bucurie. Voi o să-i citiţi şi-o să-i învăţaţi pe toţi cu drag. Nu-i aşa? Şi citindu-i o să fiţi mai învăţaţi, mai deştepţi, mai plini de simţire. Dar dintre toţi scriitorii care au trăit acum mai bine de un veac, pe doi trebuie să-i cunoasteţi şi să-i iubiţi şi voi, din toată inima, încă de pe acum. Unul se numeşte Ion Creangă, iar celălalt Mihai Eminescu. Şi cred că o să-i ţineţi minte pentru că Ion Creangă a scris o poveste minunată, plină de haz, cu Harap-Alb, cu Gerilă, cu Flămânzilă, cu Păsări-Lăţi-Lungilă; tot el a povestit multe întâmplări pline de năzdrăvănii deosebit de vesele, ori duioase, din vremea copilăriei şi a tinereţii lui. Mihai Eminescu a scris şi el o poveste încântătoare cu Făt-Frumos-din-Lacrimă, dar mai ales a alcătuit poezii neîntrecut de frumoase. Aceşti doi mari scriitori au fost foarte buni prieteni.
Se sfătuiau împreună, îşi citeau unul altuia poveştile ori poeziile. Discutau despre cărţile citite şi despre câte se întâmplă pe lume. Se iubeau şi se respectau cum nu se mai află. Ceasuri întregi le petreceau împreună, tot vorbind şi sfătuind. Că aşa-i prietenia: te simţi foarte bine când ai prietenul aproape şi poţi schimba cu el o vorbă. Între dânşii, Eminescu şi Creangă îşi spuneau „bădiţă”, aşa, ca o dezmierdare: „bădiţă Ioane“, “bădiţă Mihai”. Bădiţa Ion era om voinic, corpolent, cu ochi pătrunzători, deosebit de vioi, de ageri. Purta barbă, iar părul îi era des şi cam aspru; vorba lui era toată plină de tâlc, de înţelesuri adânci şi adesea încărcată de haz, chiar atunci când povestea lucruri nu prea vesele. Ştia de minune să facă haz de necaz. Era ceea ce se cheamă un povestitor iscusit, fără pereche de iscusit.
Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor, București. Patru elevi aiȘcoala normală de institutori din București au purtat pe umeri sicriul pînă la mormînt, unde a fost îngropat sub „teiul sfînt” din cimitirul Bellu cum scria chiar Caragiale în necrologul său, În Nirvana.
Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris:
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”
Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci"


Opera lui Eminescu rămâne nemuritoare .Nu v-am vorbit despre câte poezii a scris ,cât de frumoase sunt ..vă invit să citim împreună câteva dintre ele ,să ascultăm cântece în care versurile sunt ale poetului.

Biblioteca Dridih a organizat la nivel local, alături de Școala Dridu cu clasele I - IV-a o activitate, unde elevii au recitat și citit poezii de Eminescu și au vizionat un material  în power-point despre viața și opera celui care a fost LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI.















marți, 31 decembrie 2013

COLINDE DE SĂRBĂTORILE IERNII- LA MULȚI ANI 2014

Vă plac imaginile pe care le-am postat .....? sunt de anul trecut când aveam o iarnă adevărată cu multă zăpadă.


















miercuri, 11 decembrie 2013

1 DECEMBRIE 2013 -95 DE ANI DE LA MAREA UNIRE

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România
*  Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
*  După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul1944.
*  Alegerea zilei de 1 decembrie, (1990) deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Biblioteca comunală ” Dridih” a sărbătorit acest eveniment la împlinirea a 95 de ani prin organizarea unei manifestări care a constat în prezentarea unui material în power point cu date și imagini despre acest important moment. Elevi ai școlii au participat la eveniment, au recitat poezii patriotice,am audiat imnul național și am aflat lucruri interesante din istoria noastră națională.

joi, 28 noiembrie 2013

FESTIVAL DE UMOR 2013 -un dridean epigramist

FESTIVAL DE UMOR 2013 TG.JIU PARTICIPAREA DE EXCEPȚIE A UMORISTULUI Colonel (rtr) 67 ani Gh.POSTELNICU STOPS Cartoons & EPIGRAMs

EPIGRAME CU CARE A PARTICIPAT
LA TEMA “Lupu-și schimbă păru’ dar năravul ba”
Năravul consumist
Mai găsești și azi la drum
Bunuri vechi de larg consum,
Marfă lux, servicii forte,
Sunt discretele … escorte.

Ministrului apărării, fost actor amator la casa armatei
Fostele lui costumiere
Acuma sunt consiliere
La “MAPN” angajate,
Având experiență-n … teatre.
În timp, munca l-a creat pe om;
Iar el, pe-al său fiu l-a făcut domn;
Azi domnu-și promovează pruncii
Tot la … organizarea muncii.
—————————————————-

luni, 18 noiembrie 2013

ACTIVITĂȚI CU ȘCOALA

După ce elevi ai clasei a III-a(doamna învățătoare Zioca Vasile) au vizionat luna trecută poveștile ”Fata babei și fata moșneagului și Prâslea cel voinic și merele de aur ” în bibliotecă ,am propus ca în săptămânile următoare să deseneze  imaginii care le-au rămas în minte în urma vizionarii. Iată câteva planșe  și copii care au realizat aceste foarte frumoase desene..