.jpg)
marți, 31 decembrie 2013
COLINDE DE SĂRBĂTORILE IERNII- LA MULȚI ANI 2014
Vă plac imaginile pe care le-am postat .....? sunt de anul trecut când aveam o iarnă adevărată cu multă zăpadă.
miercuri, 11 decembrie 2013
1 DECEMBRIE 2013 -95 DE ANI DE LA MAREA UNIRE
Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.
* Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
* După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul1944.
* Alegerea zilei de 1 decembrie, (1990) deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Biblioteca comunală ” Dridih” a sărbătorit acest eveniment la împlinirea a 95 de ani prin organizarea unei manifestări care a constat în prezentarea unui material în power point cu date și imagini despre acest important moment. Elevi ai școlii au participat la eveniment, au recitat poezii patriotice,am audiat imnul național și am aflat lucruri interesante din istoria noastră națională.
* Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
* După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul1944.
* Alegerea zilei de 1 decembrie, (1990) deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Biblioteca comunală ” Dridih” a sărbătorit acest eveniment la împlinirea a 95 de ani prin organizarea unei manifestări care a constat în prezentarea unui material în power point cu date și imagini despre acest important moment. Elevi ai școlii au participat la eveniment, au recitat poezii patriotice,am audiat imnul național și am aflat lucruri interesante din istoria noastră națională.
joi, 28 noiembrie 2013
FESTIVAL DE UMOR 2013 -un dridean epigramist
FESTIVAL DE UMOR 2013 TG.JIU PARTICIPAREA DE EXCEPȚIE A UMORISTULUI Colonel (rtr) 67 ani Gh.POSTELNICU STOPS Cartoons & EPIGRAMs
EPIGRAME CU CARE A PARTICIPAT
LA TEMA “Lupu-și schimbă păru’ dar năravul ba”
Năravul consumist
Mai găsești și azi la drum
Bunuri vechi de larg consum,
Marfă lux, servicii forte,
Sunt discretele … escorte.
Ministrului apărării, fost actor amator la casa armatei
Fostele lui costumiere
Acuma sunt consiliere
La “MAPN” angajate,
Având experiență-n … teatre.
Năravul consumist
Mai găsești și azi la drum
Bunuri vechi de larg consum,
Marfă lux, servicii forte,
Sunt discretele … escorte.
Ministrului apărării, fost actor amator la casa armatei
Fostele lui costumiere
Acuma sunt consiliere
La “MAPN” angajate,
Având experiență-n … teatre.
În timp, munca l-a creat pe om;
Iar el, pe-al său fiu l-a făcut domn;
Azi domnu-și promovează pruncii
Tot la … organizarea muncii.
—————————————————-
Iar el, pe-al său fiu l-a făcut domn;
Azi domnu-și promovează pruncii
Tot la … organizarea muncii.
—————————————————-
luni, 18 noiembrie 2013
luni, 28 octombrie 2013
miercuri, 16 octombrie 2013
DESPRE CULTURA DRIDU
CULTURA DRIDU: http://emilia-corbu.blogspot.ro/2010/03/cultura-dridu.html c
La Dridu (jud. Ialomita) a fost cercetat arheologic primul sat medieval-timpuriu datat in a doua jumatate a secolului al-X-lea si prima jumatate a secolului al XI-lea. Din acest motiv, cum este obiceiul in arheologie, cultura arheologica evidentiata a purtat numele asezarii. Desi de-a lungul timpului, culturii respective i-au fost atribuite fie un nume etnic si anume cultura veche-romaneasca, sau regional, cultura balcano-danubiano-pontica, totusi, in arheologie conceptul de ,,cultura Dridu,, a ramas inca in picioare.
Cultura Dridu
Acest concept (criticat dar utilizat în aproape toată istoriografia românească) a fost promovat de doi mari arheologi români, cu o reputaţie ştiinţifică incontestabilă, Ion Nestor şi Eugenia Zaharia. Deşi cercetările de la Dridu, Ileana-Podari şi Bucov începuseră doar de un an, Ion Nestor dovedind o intuiţie istorico- arheologică remarcabilă adeverită de cercetările ulterioare, publica ,,Contributions archeologiques au probleme des proto-roumains. La civilisation de Dridu” , studiu pilon pentru această cultură, în care afirma două idei fundamentale şi anume caracterul etnic românesc (evidenţiat de studiul comparativ cu spaţiul Europei Centrale şi Răsăritene) şi denumirea de Dridu (atribuită după aşezarea eponimã).Cultura se caracteriza prin aşezări nefortificate dispuse în vecinătatea unor ape; locuinţe din lemn îngropate parţial în pământ; caracter agricol de cultivatori, (dovedit de descoperirea de cereale carbonizate şi unelte agricole); rit funerar necunoscut (pentru stadiul de atunci al cercetărilor). Ion Nestor considera că această cultură se datează în sec.X-XI.Această încadrare cronologică era un puternic argument de determinare etnică deoarece cultura secolelor respective ne putea fi atribuită slavilor sau bulgarilor. De asemenea, era respinsă filiaţia slavă din geneza acestei culturi.
Această structură teoretică a fost dezvoltată de Eugenia Zaharia în volumul monografic, ,,Săpăturile de la Dridu. Contribuţii la istoria formării poporului român“ unde aduce numeroase completări concepului cultural, fără a depăşi însă limitele trasate de Ion Nestor în 1958. Astfel se afirmã că această ,, cultură Dridu trebuie înţeleasă pentru mediile de caracter rural ale secolelor VIII-XI” . Asupra acestor aprecieri, valabile pentru stadiul de atunci al cercetărilor, s-a revenit ulterior pe măsură ce dovezile arheologice, privind aspectul acestei culturi în cetăţile bizantine, s-au înmulţit.
Cultură Dridu acoperea, în opinia autoarei, întregul teritoriu naţional iar monumentele cele mai importante erau practic toate siturile medieval-timpurii cercetate în toată ţara. Este adevărat însă că la Dridu a fost cercetat integral primul sat din perioada secolelor VIII-XI , datat în sec. X-XI.
Eugenia Zaharia susţine că această cultură are o origine locală doveditã de transmiterea unor elemente de bazã din culturile locale anterioare, cum ar fi tipul de locuinţã, amenajările interioare, planul aşezărilor, elemente prezente în descoperirile de la Bratei, Ipoteşti, Târgşor. Asupra acestei opinii revine cu noi argumente în deceniile următoare . Autoarea considera ca şi Grigore Florescu că acest grup cultural face parte din aspectele culturii provinciale bizantine, concluzie susţinută pe baza studiilor comparative şi vestigiilor arheologice de la nordul şi de la sudul Dunării .
Ulterior conceptul de cultură Dridu s-a îmbogăţit cu noi argumente prin cercetările lui Dan Gh.Teodor. În urma cartării a peste 100 de aşezări din Moldova, într-un amplu studiu publicat la numai un an de la apariţia monografiei Dridu, Teodor prezintă sistemul constructiv al locuinţelor, tipul de aşezare, tipologia şi cronologia ceramicii . Completările aduse de aceste studii se referă la o datare mai timpurie şi la o evoluţie în faze determinată pe material ceramic. Autorul considera că din secolul VIII apare o ceramică mai timpurie denumită ,,protodridu”. D. Gh. Teodor menţionează cinci faze denumite după locul principalelor descoperiri. In Moldova această cultură avea o origine locală, cu excluderea unui import cultural din sud. În 1973 într-un scurt articol, acelaşi autor aducea din nou în discuţie caracterul etnic al acestei culturi, considerând că prin baza romanică provincială, poate fi considerată românească . Toate acestea au fost sintetizate şi dezvoltate mai târziu într-o lucrare rămasă de referinţã .
De-a lungul celor patru decenii de cercetări s-a revenit asupra unor opinii privitoare la cronologie şi aspect. Astfel că încadrarea cronologică în secolele VIII-XI a fost extinsă pentru tot teritoriul ţării şi s-a acceptat şi un aspect urban , deşi iniţial se susţinea doar un aspect rural.
Introducerea noţiunii de cultura Dridu, în Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, a marcat totodată o recunoaştere generală din partea cercetătorilor a existenţei acestei culturi materiale, ca o primă manifestare a valorilor de cultură şi civilizaţie a poporului român în sec. VIII-XI în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
bibliografie>
Emilia Corbu, Sudul Romaniei in Evul Mediu Timpuriu (sec. VIII-XI. Repere arheologice, Ed. Istros, 2006, p.5-7
Cultura Dridu
Acest concept (criticat dar utilizat în aproape toată istoriografia românească) a fost promovat de doi mari arheologi români, cu o reputaţie ştiinţifică incontestabilă, Ion Nestor şi Eugenia Zaharia. Deşi cercetările de la Dridu, Ileana-Podari şi Bucov începuseră doar de un an, Ion Nestor dovedind o intuiţie istorico- arheologică remarcabilă adeverită de cercetările ulterioare, publica ,,Contributions archeologiques au probleme des proto-roumains. La civilisation de Dridu” , studiu pilon pentru această cultură, în care afirma două idei fundamentale şi anume caracterul etnic românesc (evidenţiat de studiul comparativ cu spaţiul Europei Centrale şi Răsăritene) şi denumirea de Dridu (atribuită după aşezarea eponimã).Cultura se caracteriza prin aşezări nefortificate dispuse în vecinătatea unor ape; locuinţe din lemn îngropate parţial în pământ; caracter agricol de cultivatori, (dovedit de descoperirea de cereale carbonizate şi unelte agricole); rit funerar necunoscut (pentru stadiul de atunci al cercetărilor). Ion Nestor considera că această cultură se datează în sec.X-XI.Această încadrare cronologică era un puternic argument de determinare etnică deoarece cultura secolelor respective ne putea fi atribuită slavilor sau bulgarilor. De asemenea, era respinsă filiaţia slavă din geneza acestei culturi.
Această structură teoretică a fost dezvoltată de Eugenia Zaharia în volumul monografic, ,,Săpăturile de la Dridu. Contribuţii la istoria formării poporului român“ unde aduce numeroase completări concepului cultural, fără a depăşi însă limitele trasate de Ion Nestor în 1958. Astfel se afirmã că această ,, cultură Dridu trebuie înţeleasă pentru mediile de caracter rural ale secolelor VIII-XI” . Asupra acestor aprecieri, valabile pentru stadiul de atunci al cercetărilor, s-a revenit ulterior pe măsură ce dovezile arheologice, privind aspectul acestei culturi în cetăţile bizantine, s-au înmulţit.
Cultură Dridu acoperea, în opinia autoarei, întregul teritoriu naţional iar monumentele cele mai importante erau practic toate siturile medieval-timpurii cercetate în toată ţara. Este adevărat însă că la Dridu a fost cercetat integral primul sat din perioada secolelor VIII-XI , datat în sec. X-XI.
Eugenia Zaharia susţine că această cultură are o origine locală doveditã de transmiterea unor elemente de bazã din culturile locale anterioare, cum ar fi tipul de locuinţã, amenajările interioare, planul aşezărilor, elemente prezente în descoperirile de la Bratei, Ipoteşti, Târgşor. Asupra acestei opinii revine cu noi argumente în deceniile următoare . Autoarea considera ca şi Grigore Florescu că acest grup cultural face parte din aspectele culturii provinciale bizantine, concluzie susţinută pe baza studiilor comparative şi vestigiilor arheologice de la nordul şi de la sudul Dunării .
Ulterior conceptul de cultură Dridu s-a îmbogăţit cu noi argumente prin cercetările lui Dan Gh.Teodor. În urma cartării a peste 100 de aşezări din Moldova, într-un amplu studiu publicat la numai un an de la apariţia monografiei Dridu, Teodor prezintă sistemul constructiv al locuinţelor, tipul de aşezare, tipologia şi cronologia ceramicii . Completările aduse de aceste studii se referă la o datare mai timpurie şi la o evoluţie în faze determinată pe material ceramic. Autorul considera că din secolul VIII apare o ceramică mai timpurie denumită ,,protodridu”. D. Gh. Teodor menţionează cinci faze denumite după locul principalelor descoperiri. In Moldova această cultură avea o origine locală, cu excluderea unui import cultural din sud. În 1973 într-un scurt articol, acelaşi autor aducea din nou în discuţie caracterul etnic al acestei culturi, considerând că prin baza romanică provincială, poate fi considerată românească . Toate acestea au fost sintetizate şi dezvoltate mai târziu într-o lucrare rămasă de referinţã .
De-a lungul celor patru decenii de cercetări s-a revenit asupra unor opinii privitoare la cronologie şi aspect. Astfel că încadrarea cronologică în secolele VIII-XI a fost extinsă pentru tot teritoriul ţării şi s-a acceptat şi un aspect urban , deşi iniţial se susţinea doar un aspect rural.
Introducerea noţiunii de cultura Dridu, în Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, a marcat totodată o recunoaştere generală din partea cercetătorilor a existenţei acestei culturi materiale, ca o primă manifestare a valorilor de cultură şi civilizaţie a poporului român în sec. VIII-XI în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
bibliografie>
Emilia Corbu, Sudul Romaniei in Evul Mediu Timpuriu (sec. VIII-XI. Repere arheologice, Ed. Istros, 2006, p.5-7
Drideni care scriu articole în ziare de cultură.
Vă invit să lecturați un articol semnat Ecaterina Florea consăteanca noastră, care este bibliotecar al Bibliotecii Județene. Vă va încânta modul de prezentare și stilulfolosit . Am fotografiat și ziarul în care a apărut materialul.
Felicitări.
20 septembrie -POEZIA TOAMNEI- G. COȘBUC și G. BACOVIA ANIVERSAȚII LUNII SEPTEMBRIE
Cei doi mari poeți români s-au născut în luna septembrie ,biblioteca noastră a marcat acest lucru printro seară de poezie dedicată acestora.
luni, 14 octombrie 2013
SEPTEMBRIE -O ZI DE VACANȚĂ ÎN BIBLIOTECĂ
Mai tot timpul vacanței elevi dar nu numai ,adulți și preșcolar au frecventat biblioteca,
pentru a împrumuta cărți sau pentru a accesa internetul.Iată una din aceste zile imortalizată.
vineri, 12 iulie 2013
SEARĂ RECITĂRI POEZII DESPRE VARĂ -AUTORI V. ALECSANDRI - A. PĂUNESCU
În luna iulie sărbătorim aniversarea a doi mari poeți români care au prezentat anotimpul vară cu multă grație și talent în poeziile lor. Cu acest prilej am amintit și noi câteva dintre acestea citindu-le ,bucurându-ne de frumusețea și ritmicitatea lor.
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890,Mircești, județul Iași) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un poet, publicist, textier și om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros.
joi, 11 iulie 2013
26 iunie -ZIUA TRICOLORULUI
Ziua de 26 iunie, a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei.
Biblioteca Dridih a organizat cu acest prilej o seară în care am rememorat momente patriotice,recitând poezii cu caracter patriotic și amintind pe cei mai de seamă patrioți ai neamului românesc.
Biblioteca Dridih a organizat cu acest prilej o seară în care am rememorat momente patriotice,recitând poezii cu caracter patriotic și amintind pe cei mai de seamă patrioți ai neamului românesc.
joi, 13 iunie 2013
13 IUNIE 2013 ÎNĂLŢAREA DOMNULUI ZIUA EROILOR
Ziua de 13 iunie 2013 a fost o zi încărcată emoţional, ZIUA ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI şi totodată ZIUA EROILOR NEAMULUI pieriţi în luptă pentru apărarea pământului românesc . Ca în fiecare an în această zi Monumentul eroilor este încărcat de coroane de flori aduse de către elevii localităţii şi autorităţi.Tot azi s-a săvârşit o slujbă de pomenire a celor căzuţi la datorie de-a lungul timpului în marile războaie ale neamului. Elevi ai Şcolii Dridu au prezentat poezii şi cântece patriotice închinate eroilor. În acest an din păcate nu a mai participat la manifestare , nici un veteran din cel de al II-lea război mondial dintre cei 15 care mai sunt în viaţă.
Cu acest prilej a ţinut o cuvântare d-l profesor pensionar Dedu C-tin, care a vorbit cu mult patos şi emoţie despre eroii drideni care s-au jerfit pentru ţară. Deasemenea a făcut un scurt istoric al localităţii pentru tinerii elvi ai comunei. Finalul a fost rezervat unui tânăr actor FLORIN NAN ,cu mama originară din Dridu-Snagov, care ne-a făcut o deosebită plăcere prezentând un program aparte ,totul în versuri meşteşugit spuse, despre trecutul nostru încheind cu o rugăciune, ce a impresionat publicul şi pentru care îi mulţumim.
Cu acest prilej a ţinut o cuvântare d-l profesor pensionar Dedu C-tin, care a vorbit cu mult patos şi emoţie despre eroii drideni care s-au jerfit pentru ţară. Deasemenea a făcut un scurt istoric al localităţii pentru tinerii elvi ai comunei. Finalul a fost rezervat unui tânăr actor FLORIN NAN ,cu mama originară din Dridu-Snagov, care ne-a făcut o deosebită plăcere prezentând un program aparte ,totul în versuri meşteşugit spuse, despre trecutul nostru încheind cu o rugăciune, ce a impresionat publicul şi pentru care îi mulţumim.
marți, 4 iunie 2013
IACA AȘA –I ȘI IIA MEA! 1 iunie -ZIUA COPILULUI
Biblioteca comunală Dridih, a organizat o activitate cu ocazia zilei copilului
* 1 IUNIE *
și a Sânzienelor care este pe data de 24 iunie . Am încercat astfel să amintim dridenilor despre portul popular românesc ,care la noi nu prea mai este cunoscut. Vă prezentăm alăturat programul acestei manifestări ce s-a desfășurat la Căminul Cultural în data de 31 mai 2013 ora 19.00
MANIFESTARE 31 MAI 2013
IACA AȘA –I ȘI IIA MEA!
Avem bucuria de a vă prezenta un program artistic
dedicat portului nostru popular deoarece
ziua de
24 Iunie, Sânzienele – este Ziua Universala a iei
24 Iunie, Sânzienele – este Ziua Universala a iei
* Iia, bluza românească, poate deveni un brand de
țară recunoscut de toată planeta dacă vom reuși să promovăm împreuna tradiția
noastră moștenita din timpuri imemoriale.
De asemenea această manifestare de bucurie prin cântec, poezie și dans o dedicăm zilei de mâine 1IUNIE, ziua copiilor din întreaga lume dar și să amintim un eveniment istoric important din istoria României.
De asemenea această manifestare de bucurie prin cântec, poezie și dans o dedicăm zilei de mâine 1IUNIE, ziua copiilor din întreaga lume dar și să amintim un eveniment istoric important din istoria României.
- PE 27 mai 1600 MIHAI VITEAZUL a ÎNFÂPTUIT PRIMA UNIRE-413 ani de
atunci
-PE 24 ianuarie 1859 ALEXANDRU
IOAN CUZA A ÎNFĂPTUIT MICA UNIRE
- PE 1
DECEMBRIE 1918 S-A ÎNFĂPTUIT MAREA UNIRE
Știți
că pe data de 27 mai 2013
ROMÂNIA
a intrat în cartea recordurilor
GUINNESS WORLD RECORDS
prin confecționarea unui drapel de aproape
8000de metrii pătrați
Toți suntem mândrii că suntem
români. Deci să promovăm ROMÂNIA prin a
aminti aceste lucruri și a purta iia , bluza românească cusută cu multă migală
de bunicele noastre, care azi este din păcate pe cale de dispariție în zona
noastră.
1 *Să ascultăm pentru început poezia :
- Trei
culori de Grigore Vieru - protagonist Ionuț
2 *Să rămânem în același domeniu si să
ascultăm poezia :
Peneș Curcanul de V. Alecsandri, pentru a ne aminti cât au luptat românii
pentru drapelul românesc și cu câte
jertfe: îi ascultăm pe Cătălin și Georgică
3* Și acum vă încântăm cu un dans modern
-Samba florilor dansează: Alexandra,Tania și
Mihaela
4* Robert vă va prezenta acum poezia :- Scut și armă de G. Coșbuc
5* Urmează Alexandru care recită poezia
: -Limba românească de George Sion
6* Poezia - Lordul John, a autorului G. Coșbuc vă va fi
prezentată de Silviu
7* Continuăm programul cu dansul modern:
-Waka waka dansează: -
Alexandra, Mihaela și Vali
8* Si acum Bogdan recită poezia Aplodor
9* Urmează în program Ioana cu poezia -Pe plai
inflorit
10* În
continuare vă prezentăm poezia -Ce te
legeni care va fi recitată de
Cătălin A.
8* Acum vor cânta Mehtap și Ileana melodia -La
oglindă text de George Coșbuc
9* Recită poezia lui Tudor Arghezi – Inimă de
câine - Lorena
10* Sara
cântă -Mi-am făcut bundiță nouă
11* Din nou ,Mehtap
și Ileana acum, recită poezia …Copilăria…….
12* Recită
Alexandru Z. poezia Concertul primăverii de George Coșbuc
13* Căntă
Metap…melodia -Sunt o fată frumușică.
14* Încheiem programul care sperăm
că va plăcut, cu dansuri populare:
Hora Ciobănașul și Brașoveanca: dansează Alexandra,Valentina,Maria,Ionuț, Cristian
,Mihaela, Robert, Cosmina,Andra,Cătălin,Silviu, Andreea.
Elevi care au prezentat dansurile populare sunt cei care au câștigat premii importante cu aceste dansuri la Slobozia în cadrul unor competiții școlare.
Elevi care au prezentat dansurile populare sunt cei care au câștigat premii importante cu aceste dansuri la Slobozia în cadrul unor competiții școlare.
La final artiștii au primit cadouri oferite de World Vision pentru care mulțumim.
vineri, 17 mai 2013
14 aprilie 2013-Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu în localitatea Dridu Snagov
14 aprilie 2013, Duminica a patra din Postul Mare, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica parohială din localitatea Dridu Snagov .
A hirotonit întru preot pe diaconul Ioan Germin Popa pe seama parohiei Gârbovi II, Protopopiatul Urziceni.
După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Eparhiei a sfinţit troiţa de lemn, ctitorie a unei familii de credincioşi, apoi a vizitat Mănăstirea Dridu şi biserica parohiei Moldoveni, Protopopiatul Urziceni.
A hirotonit întru preot pe diaconul Ioan Germin Popa pe seama parohiei Gârbovi II, Protopopiatul Urziceni.
După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Eparhiei a sfinţit troiţa de lemn, ctitorie a unei familii de credincioşi, apoi a vizitat Mănăstirea Dridu şi biserica parohiei Moldoveni, Protopopiatul Urziceni.
joi, 16 mai 2013
310 ani de la moartea scriitorului francez CHARLES PERRAULT
16.05.1703 S-a stins din viaţă, la Paris, Franţa, CHARLES PERRAULT – scriitor francez
310 ani de la moartea scriitorului francez
Charles Perrault s-a născut la Paris într-o bogată familie burgheză, fiind al şaptelea copil al lui Pierre Perrault şi Paquette Le Clerc. Perrault a urmat cursuri la cele mai bune şcoli şi a studiat dreptul înainte de a începe o carieră în serviciul guvernului, pe urmele tatălui său şi fratele mai mare Jean. A fost prim-comis la supraintendenţa clădirilor sub administraţia lui Colbert. S-a ocupat timp de 20 de ani cu politica literară şi artistică la curtea regelui Ludovic al XIV – lea.
El a luat parte la crearea Academiei de Ştiinţe, precum şi la restaurarea Academiei de Pictură. În anul 1663 atunci când Academia de Inscripţii şi beletristică a fost fondată, Perrault a fost numit secretar.
A devenit membru al Academiei Franceze, care s-a divizat curând după cearta dintre antici şi moderni, în 1671.
Perrault, la 44 de ani, s-a căsătorit cu Marie Guichon, în vârstă de 19 ani, în 1672, aceasta s-a stins din viaţă în 1678.
Familia lui a jucat un anume rol în arta şi cultura Franţei acelei epoci: fratele său, Claude Perrault, medic şi arhitect, este autorul frumoasei colonade a palatului Louvre, construit între 1665 - 1680.
În 1697 publică, sub titlul Poveşti sau basme din trecut, prelucrări după versuri populare, micile capodopere care-i aduc celebritatea mondială.
Viaţa sa plină de realizări în domeniul artistic se sfârşeşte la Paris în ziua de 16mai 1703, la vârsta de 75 ani.
Surse: Poveşti cu zâne, Charles Perrault, Editura Vremea, 1999, Bucureşti; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.scribd.com;Biblioteca comunală ”N.Iorga” jud. Tulcea.
10 MAI ZIUA REGALITĂȚII
Majestatea Sa Carol I, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.
ZIUA REGELUI 10 mai era, până la venirea comuniştilor la putere, ziua naţională a României.
La 20 iulie se implinesc 80 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I. Carol I l-a desemnat moştenitor al tronului in 1889. RomÂnii l-au primit cu simpatie pe chipeşul ofiţer prusac care părea mai puţin distant şi autoritar decăt unchiul său. În timpul domniei lui, începute în 1914, s-au realizat Statul Naţional Unitar, reformele electorală şi agrară şi s-a dat ţării Constituţia din 1923.
Majestatea Sa Carol al II-lea, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 15 octombrie 1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al Românieiși al soției sale regina Maria. Cunoscut și sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand și folosit de Carol după ce a fost dezmoștenit și radiat din Casa Regală a României (între 1925 și 1930), în urma renunțării lui Carol la calitatea de prinț moștenitor.ZIUA REGELUI Ziua Regalităţii e un moment de sărbătoare şi pentru ultimul monarh al României, Regele Mihai. Timp de 45 de ani, Mihai I a sărbătorit această zi în exil.
CEI PATRU REGI CARE AU CONDUS ROMÂNIA:CAROL I, FERDINAND, CAROL al lI-lea MIHAI I
Abonați-vă la:
Postări (Atom)