Stema Romaniei 1921
IN PAS DE DEFILARE
LA ALBA IULIA
ARCUL DE TRIUMF
Ecoul sărbătorii se aude și dincolo de granițele țării. Comunitățile românesti din întreaga lume sărbătoresc și transmit din generație în generație sentimentul de mândrie națională.
Tricolorul flutură pe toate continentele unde se afla o inimă mare de român!
OPERA ROMÂNĂ
La multi ani România! La multi ani români!
Nicolae Bălcescu a murit decepţionat şi ros de boală, la Palermo
Autor: Roxana Roseti
O placă comemorativă, nedatată: “IN QVESTA CASA MORI IN ESILIO SOLO E SCONOSCIUTO IL 29 NOVEMBRE 1852 NICOLA BALCESCV INSIGNE STORICO E FERVIDO PATRIOTTA, COMBATTENTE PER IL RESVEGLIO DELLA ROMANIA MODERNA". Această inscripţie, care evocă numele revoluţionarului român, se află pe o clădire din oraşul Palermo, Italia.
Sursa: Matei Vișniec
Bolnav de ftizie, Nicolae Bălcescu se va retrage la Palermo, în Sicilia, unde i se va agrava boala necruţătoare şi va muri în toamna anului 1852, pe 29 noiembrie.
Scriitorul, dramaturgul şi poetul Matei Vişniec povesteşte despre impactul emoţionant pe care l-a avut asupra sa momentul “întâlnirii" cu Nicolae Bălcescu, în Italia. Anul acesta, absolut întâmplător, în timpul unei călătorii.
Nu mai fusese niciodată la Parlermo, dar îşi propusese să caute această casă.
“Ştiam că pe faţada ei fusese pusă o placă memorială evocând numele revoluţionarului român. Şi, pentru mine, destinul său trist în oraşul Palermo. Însă nu mă aşteptam să cobor din taxi şi să dau cu ochii de această placă. Am dat cu ochii de numele lui Bălcescu chiar în clipa în care deschideam portiera şi puneam piciorul pe asfaltul palermitan. Când am coborât din taxi la Palermo, în faţa casei în care s-a stins paşoptistul român, am resimţit o profundă emoţie".
Citiţi mai mult: Nicolae Bălcescu a murit decepţionat şi ros de boală, la Palermo - Portret > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/balcescu-a-murit-deceptionat-si-ros-de-boala-la-palermo-955690.html#ixzz1f4zMQdZB
EVZ.ro
Biserica din lemn, monument istoric şi de artă populară , este realizată din bârne, are formă de navă , cu absinta altarului nedecroşată , integrându-se în planul arhaic al bisericilor româneşti din lemn. Dispune astăzi de pridvor deschis, pronaos, naos şi altar. Acoperişul a fost la început din şiţă şi şindrilă.
Cu ocazia construirii barajului de la Dridu, între anii 1981-1987 când se afla în pericol de distrugere datorită, lucrărilor de amenajare a barajului de pe râul Ialomiţa, biserica din lemn a fost strămutată în centrul satului Dridu-Snagov, pe o fundaţie care de fapt se vroia tot biserică nou construită. Fragmente din fresca originală se află în expoziţia „ Mărturii de artă şi cultură ortodoxă” deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa.
Actualmente biserica se află într-o stare de conservare bună, a fost recondiţionată în mai multe rânduri în anii 1834, 1879, 1895 şi 1964 când, s-au efectuat restaurări şi întăriri îndeosebi la altar şi la acoperiş; mai păstrează o parte din stâlpii originali şi este folosită de către enoriaşi şi astăzi.
De remarcat colecţia de cărţi bisericeşti , păstrată în pronaos, pe rafturi, colecţie ce include 15 cărţi de la mijlocul secolului al XIX-lea între care se remarcă: Mineiul şi Triodul, ambele tipărite la anul1852, sub păstorirea I.P.S. Nifon al Ungrovlahiei.
Interiorul bisericii nu este împodobit cu pictură în frescă, dar în altar se păstrează valoroase tablouri de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din secolul al XIX-lea :Maica Domnului cu pruncul (pe lemn) Iisus Hristos Pantocrator (pânză pe lemn), Sfântul Nicolae şi Sfântul Dumitru (pânză pe lemn ).
„Cea mai mică Biblie din lume, care se poate citi doar cu ajutorul unui microscop, este expusă, începând cu 16 octombrie, la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, în cadrul unei expoziţii care reuneşte peste 250 de exemplare de Biblie, unele datând din secolul al XVII-lea. „Un exemplar al Bibliei pe folie de 3 pe 4 centimetri a fost dus de astronauţii care au ajuns pe Lună. Este cea mai mică Biblie din lume şi avem şi un microscop la Bastionul Croitorilor pentru ca vizitatorii expoziţiei să poată citi din ea”, a precizat Szentagotai Lorant, unul dintre organizatori. Expoziţia va fi deschisă până duminică.„ (Articol preluat din Jurnalul național)
Biblioteca pentru toţi –
"Poezii" de Vasile Voiculescu.
Poetul V. Voiculescu, despre care s-au scris biblioteci, încă aşteaptă să fie descoperit. Nu de mulţi. Cititorii săi trebuie preveniţi din primul moment: se află în faţa unui scriitor inegal, cu care nu se poate intra uşor în comunicare. Materialele din care îşi construieşte universul sunt de cele mai multe ori aspre, dure, bolovănoase. Dar gândirea arhitectonică este rafinată, subtilă, expresivă. O combinaţie tensionată, în care vizibilul este menit să comunice o experienţă fundamentală a celui care scrie în primul rând pentru a transmite un mesaj, abia apoi pentru a produce plăcere. Toată opera literară a lui V. Voiculescu, în versuri sau în proză, tipărită în timpul vieţii autorului sau după trecerea lui într-o lume mai bună, este purtătoare de mesaj… (Roxana Sorescu)
Miercuri, 28 septembrie, Jurnalul Naţional apare împreună cu volumul "Poezii" de V. Voiculescu.
Vineri 29 iulie România a sărbătorit Ziua Imnului Naţional. Din 1848 „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec drag românilor, care a dat curaj în momente cruciale, cum ar fi Războiul de independenţă sau Primul şi Al Doilea Război Mondial. Nu a devenit însă imn naţional decât în 1990, când a înlocuit Trei Culori, imnul naţional al României din anul 1977 şi până la Revoluţie.
Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român". Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.
Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de "Zdrobite cătuşe", apoi de ,,Te slăvim, Românie!'' şi de imnul comunist "Trei culori". Acestuia i-a luat locul după Revoluţie "Deşteaptă-te, române!". Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, "Deşteaptă-te române!" s-a auzit în toată ţara, unindu-i pe români împotriva dictaturii comuniste. A ajuns astfel ca în 1990 să fie instituit aproape de la sine ca imn naţional.
Deşteaptă-te, române!
poezie [ ]
Imnul de stat al României
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Andrei Mureşanu [Andrei_Muresanu ]
