PRIMA ZI DE ŞCOALĂ

PRIMA ZI DE ŞCOALĂ

Nu am dormit toată noapte.

Mă fura somnul dar mă trezeam imediat.

Mă gândeam numai la faptul că mama îmi pregătise aşa frumos uniforma şi ghiozdanul pentru prima zi de şcoală. Mama îmi povestea mereu cum este prima zi în clasa I.

Îmi imaginam chipuri noi de copii, pe care nu-i cunoşteam, pe doamna învăţătoare strângându-ne pe toţi în jurul ei,primul sunet al  clopoţelului.

Şi mai ales abia aşteptam să intru în clasă să văd cum sunt aşezate cărţile pe bancă şi ne aşteaptă. Am rămas dezamăgită când nici un lucru din toate acestea nu s-a întâmplat.

Primul clopoţel nu a sunat, să ne cheme şi pe noi , elevii din clasa I în şcoală,doamna învăţătoare era supărată, copiii se îmbulzeau, iar cănd am intrat în clasă am rămas înmărmurită. Băncile erau goale. Atunci am întrebat-o pe mama unde este ABECEDARUL  cel frumos, despre care ea îmi povestea că între coperţi ascunde multe “ taine” şi trebuie neapărat să-l deschizi casă le afli?  Unde este matematica, după care trebuie să învăţăm să socotim?  

Mama a spus că o să ne spună ‘’doamna’’. Dar ‘’ doamna’’ n-a avut cuvinte să ne explice: eram prima ei generaţie pe care o primea fără abecedar. AM ÎNCEPUT SĂ PLÂNG. Îmi venea să ies afară din clasă şi să ţip că vreau abecedar, dar oare putea să mă audă cineva? M-am uitat în sus,  aşa cum mă învăţa mama şi am început să spun îngeraşul, poate Domnul....se va îndura şi ne va  trimite şi nouă cărţi......

OPORTUNITATE *CURSURI PROFESIONALE LA DRIDU*

MADE IN RURAL - PROIECT AL FUNDAȚIEI WORLD VISION ,

 FUNDAȚIE  CU CARE NOI COLABORĂM DIN ANUL 2003,  CU PROIECTE PENTRU COPII...ACEST PROIECT ARE ALT SCOP. PREGĂTIREA TINERELOR DE LA SATE PENTRU A LUCRA ÎNTRUN DOMENIU AZI UITAT PARCĂ LA NOI....ȚESĂTORIE TRADIȚIONALĂ.

 A FOST AMENAJAT UN SPAȚIU OFERIT DE PRIMĂRIE, PENTRU PREGĂTIREA FETELOR ,ELE SUNT DORNICE SĂ ÎNVEȚE AU ȘI PERSOANA POTRIVITĂ PENTRU A PUTEA CĂPĂTA CÂT MAI MULTE CUNOȘTINȚE O FOSTĂ ȚESĂTOARE CU ȘTATE VECHI ÎN DOMENIU D-NA GETA. AȘTEPTĂM REZULTATE  POZITIVE ȘI CÂT MAI CURÂND PRODUSE EXECUTATE DE CĂTRE FETELE NOASTRE ȘI COMERCIALIZATE.

HRAMUL BISERICII SĂRINDARU- NAȘTEREA MAICII DOMNULUI 8 SEPTEMBRIE-

8 septembrie 2014 sărbătoarea religioasă: NAȘTEREA MAICII DOMNULUI  ,zi foarte importantă pentru Parohia Dridu-Sărindau preot paroh Luca Sorinel Nicușor alături de preotul Ilie Cezar Severius cu care desfășoară slujbele duminicale și în sărbători. În zi mare, de Hramul Bisericii - sfântul ocrotitor al parohiei la noi Maica Domnului ,au participat 9 preoți  din parohiile învecinate Dridu Snagov și Fierbinți împreună cu preotul protopop de la Urziceni,  Bogdan Ionuț Stancu, cel care ne-a făcut onoarea să oficieze slujba din ziua hramului. Enoriașii au participat în număr mare la această slujbă și la masa ce a urmat . Biblioteca împreună cu un grup de elevi și eleve( Andra Neagu,  Teodora  Moise,Raluca Dan,Cosmina Țitiniu,Adelina Băluță,Lorena Bivolaru  Mehtap Durak ,Antonia Mocanu, Antonie Zamfir, Adrian Bivolaru purtând costume populare tradiționale au recitat  rugăciuni sub formă de poezii dedicate Sfintei Maria iar Toni a recitat două poezii foarte frumoase cu temă de suflet ,cumsecădenie ,milă și dragoste lucruri pe care le cerem în orice rugă adresată sfinților ,Fecioarei Maria,Domnului Iisus Hristos sau Puterii Divine  Domnului Dumnezeul Nostru.

Fără biblioteci ce ne-ar mai rămâne? N-am mai avea nici trecut şi nici viitor. citat din Ray Bradbury

                                         1  SEPTEMBRIE-ÎNCEPUTUL ANULUI BISERICESC
                                         1 SEPTEMBRIE  57 DE ANI DE EXISTENȚĂ
                                          A BIBLIOTECII PUBLICE „DRIDIH„  1957-2014

 „Dacă ai o grădină şi o bibliotecă, ai tot ceea ce îţi trebuie„.CICERO
Mediul rural îți oferă grădina cu flori și alte plante în fiecare curte și o bibliotecă publică,cecreează posibilitatea ,să te documentezi, să înveți, să afli lucruri deosebite despre trecut și cum văd unii viitorul.
                                 

       date din :               

              MONOGRAFIA BIBLIOTECII   

                              PUBLICE „DRIDIH” com. DRIDU 
                                 Judeţul    IALOMITA 

                Într-o lume în schimbare, biblioteca este o punte între trecut şi viitor dând siguranţă, continuitate şi încredere, un tezaur naţional, un spaţiu al libertăţii, locul unde se deschid toate şansele pentru a afla, a cerceta, a şti, a te informa  şi a te forma uneori,  locul unde se fac şi se destrămă destine. Biblioteca Comunala Dridu a luat fiinţă la data de  1 septembrie 1957 în incinta Căminului Cultural care a fost construit în anul 1953.     ZIUA BIBLIOTECII – ESTE ANIVERSATA în data de 28 octombrie –data atestării documentare a comunei Dridu, deoarece numele bibliotecii este „DRIDIH„ din anul 2007 când am aniversat semicentenarul acesteia.

Începând cu aprilie  1990, fiecare primar pe perioada în care a fost ales , a încercat  o cât mai bună   dotare  cu publicaţii  -alocarea de fonduri din buget –pentru creşterea fondului de carte. Primarul cel mai interesat de dezvoltarea şi bunul mers al bibliotecii este  domnul Valentin  Turiga ,cel care a iniţiat şi a pus în practică  cel mai ambiţios program : construirea unui sediu nou al bibliotecii dotat cu un  Centru de informare  , cu rafturi noi , o clădire modernă , cu tâmplărie termopan,  noutate în judeţ  în domeniul  culturii şi al bibliotecilor în mod  special la acel moment. În octombrie 2005 deja biblioteca a fost dată în folosinţă , în urma unor proiecte derulate cu  fundaţia World -Vision  am  dotat biblioteca , cu 3 computere  la care au acces utilizatorii,  o imprimantă color și s-au achiziţionat publicaţii pentru mărirea fondului de carte. În bibliotecă se desfăşoară permanent activităţi cu şi despre carte  şi se dezvoltă  şi alte servicii precum ludotecă .Din luna august  2010 ,în urma  accesării programului  BIBLIONET alături de Bilioteca Județeană, inițiator,biblioteca a fost dotată  cu încă 4 computere moderne, un videoproiector, un scaner și o imprimantă laser. Iată cum biblioteca devine un loc mult mai frecventat de către utilizatori unde pot accesa internetul deci cel mai modern mod de comunicare cu lumea.

Azi 1 septembrie când se împlinesc 57 de ani de la înființarea acestei instituții putem constata progresul realizat de la 2900  de volume la început la 9207 volume azi.
Azi 1 septembrie am sărbătorit  ZIUA BIBLIOTECII inițiind un concurs de întrebări de cultură generală despre viețile și operele unor scriitori români ,după care am discutat despre ce reprezintă biblioteca pentru comunitate și am recitat câteva poezii de toamnă și nu numai, iar la final am citit câteva citate despre carte și bibliotecă.
La încheiere am servit un suc și ceva dulce ca ziua să fie deplin sărbătorită.

         

ZI DE ZI ÎN BIBLIOTECĂ !

Aşa se întâmplă zi de zi în biblioteca noastră, pe lângă împrumutul de cartede pe lista obligatorie de vacanţă, elevii se relaxează utilizând computerele.

ZIUA IMNULUI NAŢIONAL 29 IULIE 2014

                     După prezentarea unui material pe care-l veţi putea citi mai jos copiii prezenţi la activitate au citit poezii patriotice de V.Alecsandri, G.

Coşbuc, M. Eminescu şi am intonat imnul naţional.

             29    IULIE ZIUA IMNULUI NAŢIONAL

Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - 'Deşteaptă-te române!', simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

Prin imn se înțelege un anumit tip de cântec solemn, de obicei religios, compus anume pentru a admira, prețui, lăuda, adora sau ruga, adresat, de cele mai multe ori, unei zeități, unei figuri importante istorice, mitologice sau religioase, adeseori chiar unei țări, atunci când cântecul este un simbol național (vezi, articolul Imn național). Cuvântul „imn” derivă, în toate limbile moderne, din greaca veche, din cuvântul ὕμνος hymnos, care însemnă „cântec de laudă”, care la rândul său este derivat din rădăcina proto-indo-europeană *sh₂em-, „a cânta”, fiind conectat cu cuvântul din hitită išḫamai, „el cântă”, și cuvântul sāman, însemnând „cântec” în limba sanscrită.^[1] Definitia imnului: Imnul este o poezie lirica inchinata unei personalitati, unei idei marete, unui sentiment nobil.

“Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn 'o adevărată Marsilieză românească'.

La 29 iulie 1848, in parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat imnul Revoluţiei paşoptiste “Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.

Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!", sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.

Interzis  de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'Deşteaptă-te române!' a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Vechime are şi “Deşteapă-te, române!”. Dar, imn este de 23 de ani. Înainte, am cântat “Trei culori”, “Te slăvim, Românie”, “Zdrobite de cătuşe”. În doar 64 de ani. Suferim de instabilitate? Posibil… 

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.